Interviu „Drogurile săracilor”, la îndemâna copiilor din România. Specialist antidrog: „O doză costă cât un sandviș ieftin”

Consumul de droguri este în continuă creștere în România, iar fenomenul se extinde tot mai rapid în rândul tinerilor. Vârsta la care începe consumul a coborât până la 10 ani. Specialiștii avertizează că România a devenit o piață pentru drogurile sintetice ieftine, ușor de procurat și extrem de periculoase. Ei explică de ce aceste substanțe reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru copii și adolescenți.

Consumator de droguri FOTO Adevărul

În România persistă încă, mai ales în rândul părinților, convingerea că problema drogurilor este limitată la câteva cartiere rău famate din marile orașe sau la petrecerile exclusiviste ale copiilor din familii înstărite.

Realitatea este însă alta. Specialiștii avertizează că drogurile sunt tot mai prezente în viața tinerilor, fiind ieftine, ușor de procurat și promovate, direct sau indirect, prin mesajele unor influenceri și artiști din zona underground.

În 2026, consumul de droguri continuă să crească în România. Potrivit datelor oficiale centralizate de instituții precum Agenția Națională Antidrog și Institutul Național de Sănătate Publică, aproximativ unul din zece români a consumat cel puțin o dată un drog ilegal. Cea mai afectată categorie de vârstă este cea cuprinsă între 15 și 34 de ani, iar aproximativ 6% dintre adolescenți recunosc că au experimentat cel puțin o dată substanțe interzise.

Specialiștii atrag atenția că România a devenit o piață pentru drogurile sintetice ieftine, extrem de periculoase și ușor accesibile, inclusiv pentru minori.

Reporterii „Adevărul” au discutat despre amploarea fenomenului și despre noile tipare de consum cu specialistul antidrog Cătălin Țone, fost șef al Serviciului Antidrog București și coordonator al unor importante operațiuni împotriva rețelelor de trafic de droguri. După pensionarea din Poliție, acesta s-a dedicat campaniilor de informare și prevenire privind consumul de droguri, pe care le susține în întreaga țară.

„România este încă sub media europeană, dar fenomenul crește”

Adevărul: În ultimii ani se vorbește tot mai des despre o explozie a consumului de droguri în România. Cât de gravă este, în realitate, situația?

Cătălin Țone: Este clar că, din punct de vedere statistic, suntem, la mulți parametri și la multe prevalențe, cum se numesc ele în statistică, sub media europeană și, evident, dacă extindem analiza, chiar sub anumite zone din lume.

Dar fenomenul a crescut, în opinia mea, iar această apreciere ține cont de faptul că noi nu avem încă un sistem bine pus la punct din punctul de vedere al prevenirii, combaterii și tratamentului consumului de droguri.

Mai ales că politicile noastre, în opinia mea, nu sunt suficient de eficiente la ora actuală, cred că avem perspective reale de creștere a fenomenului. Există și o anumită tipicitate care poate afecta societatea, iar dacă nu suntem suficient de atenți la situația noastră, la realitățile noastre și la toate aceste circumstanțe, riscăm să ne trezim, într-un timp relativ scurt, cu anumite pusee ale fenomenului și cu probleme reale.

Impactul social al unor evenimente legate de droguri, precum accidentul din stațiunea 2 Mai, din august 2023, sau alte incidente, cum ar fi consumul de droguri pe scena unui festival ori crimele comise de consumatori aflați în psihoză, nu au făcut altceva decât să arate societății că această problemă există cu adevărat, că trebuie conștientizată și că trebuie să investim energie și resurse pentru limitarea fenomenului.

Nicio țară nu a reușit stoparea completă sau eradicarea consumului de droguri.

Drogurile sintetice reprezintă cea mai mare problemă

Care sunt drogurile consumate cel mai frecvent în România. Există un profil al consumatorului?

Putem vorbi despre o anumită specificitate legată de tipologia drogurilor. Este însă o discuție care are multă încărcătură de relativitate, pentru că nu există o regulă general valabilă. Putem vorbi și despre anumite categorii de vârstă și despre obiceiurile de consum din România.

Dacă discutăm despre tipologia drogurilor, cannabisul este cel mai consumat drog din România. De altfel, statisticile la nivel mondial arată că acest tip de drog este consumat cu predilecție peste tot în lume. La nivel global și european urmează cocaina și drogurile din clasa amfetaminelor.

În România, cannabisul ocupă primul loc, însă avem și o mare problemă reprezentată de drogurile sintetice, pentru că la noi se vând și se consumă droguri foarte ieftine.

Putem exemplifica prin categoria cristalelor sau prin cea a canabinoizilor sintetici.

De asemenea, un rol important îl joacă și prezența pe piața consumului a medicamentelor cu conținut stupefiant deturnate din circuitul legal. Aici mă refer la benzodiazepine și barbiturice.

Adolescenții între 14 și 18 ani sunt categoria cea mai vulnerabilă

Ce categorie de vârstă vă îngrijorează cel mai mult?

Cred că cea mai importantă categorie de vârstă pe care trebuie să o discutăm și să o analizăm este segmentul 14-18 ani.

Și aici avem, de asemenea, cannabisul pe un loc important, dar și drogurile sintetice. Există o întreagă pleiadă de droguri sintetice, reprezentată de zeci sau chiar sute de astfel de substanțe.

Totodată, la această categorie este întâlnită și utilizarea medicamentelor cu conținut stupefiant.

Ultimul Raport privind situația drogurilor în România, publicat în 2026, arată o creștere semnificativă, de aproape șase ori, a consumului de amfetamină.

Acesta este un drog sintetic clasic, ceea ce înseamnă că România poate avea o problemă serioasă la această categorie de droguri.

Amfetamina se produce și se exportă din vestul Europei, în special din Belgia și Olanda, dar există laboratoare, poate cu zecile sau sutele, și în Cehia.

Am avut un prim semnal și în România, în comuna Petrova, județul Maramureș, unde a fost descoperit un laborator care a produs 1,6 kilograme de amfetamină. Laboratorul era organizat de un cetățean ceh și o cetățeană slovacă, ajutați de concubinii acestora și de cetățeni ucraineni.

Tot în această zonă, care nu trebuie neglijată, la Brașov a fost identificat de Poliție un alt laborator, anihilat înainte să înceapă producția. Totuși, modul de organizare și complexitatea acestuia au atras atenția anchetatorilor.

De aceea nu excludem posibilitatea ca, pe viitor, să vedem și în România laboratoare organizate pentru producerea drogurilor sintetice, fie că vorbim despre cele clasice, din clasa amfetaminelor și metamfetaminelor, fie despre drogurile cunoscute drept „cristale”, adică noile substanțe psihoactive.

„O doză de drog sintetic costă între 10 și 13 lei. Sunt banii de un sandwich”

România este țara drogurilor ieftine? Există droguri ale săracilor?

Putem nominaliza drogurile sintetice, noile substanțe psihoactive, ca fiind drogurile săracilor, pentru că, dacă este să facem o medie, o doză costă între 10 și 13 lei.

Este un drog ușor accesibil, în special pentru adolescenți și pentru tineri. Sunt banii de un sandwich ieftin.

Există o discrepanță semnificativă între costul acestor tipuri de droguri și costul unui gram de cocaină în România, care ajunge la 80-100 de euro.

Dar nu putem să nu vorbim și despre costul unui gram de cannabis, care în România este undeva la 8-10 euro, adică aproximativ 40-50 de lei. Dintr-un gram se pot face mai multe joint-uri (țigări rulate), ceea ce înseamnă că acestea ajung să fie accesibile la un preț de aproximativ 15-20 de lei bucata.

Deci nu sunt droguri scumpe, sub nicio formă.

Dacă urcăm și discutăm despre alte tipuri de droguri, acestea sunt ceva mai scumpe și nu sunt la îndemâna oricui.

Dar România are o piață complexă de droguri, care cuprinde atât substanțe foarte ieftine, cât și droguri scumpe și foarte scumpe.

Îmi aduc aminte de comunicatele Poliției Române și ale DIICOT din ultimele luni, care arătau că, în anumite tranzacții, prețul unei doze de drog sintetic ajungea chiar la 2,5-3 lei.

În momentul în care se ajunge la un asemenea preț, imaginați-vă că riscul este enorm, tocmai din cauza accesibilității foarte mari.

„Părinții trebuie să înceapă discuțiile despre droguri încă de la 10-11 ani”

Ce ar trebui să facă părinții pentru a preveni consumul de droguri în rândul copiilor?

În primul rând, eu plec de la bază.

Atunci când organizăm conferințe cu părinții, le spun că, în momentul în care au un adolescent sau chiar un copil care ajunge la vârsta de 10-11 ani, trebuie să fie foarte atenți.

Nu mai este ca în trecut, când vorbeam despre necesitatea unei atenții sporite începând cu vârsta de 12-14 ani. Lucrurile s-au schimbat extrem de mult în ultima perioadă. Există foarte multe informații, foarte multe îndemnuri la consum și foarte multe tentații.

De aceea, cred că, începând cu vârsta de 10-11 ani, părintele trebuie să dea jos haina adultului și să îmbrace haina adolescentului.

Trebuie să încerce să-l înțeleagă, să înțeleagă tentațiile, pericolele și anturajul în care acesta se află. Iar, mai ales, trebuie să discute cu el.

Părintele trebuie să fie bine informat. Nu spun că trebuie să fie specialist antidrog, în niciun caz, dar are nevoie de un minim de cunoștințe despre substanțe și despre simptomele consumului.

Din păcate, statul român nu oferă, prin instituțiile sale și prin sistemul public, acest minimum de informații, însă părinții trebuie să și-l procure.

Această atenție trebuie acordată începând cu vârsta de 10-11 ani și până în jurul vârstei de 18 ani, dacă vorbim despre maturitatea juridică.

Dar să nu uităm că sistemul nervos central își încheie procesul de maturizare abia în jurul vârstei de 23-24 de ani.

Părinții trebuie să fie atenți la comunicarea cu copiii lor, să fie alături de ei, să-i țină aproape din punct de vedere afectiv și emoțional, să fie foarte atenți la anturaj și să comunice permanent cu profesorii și cu ceilalți factori din școală.

De acolo pot veni informații importante, recomandări sau semnale care pot indica debutul consumului de droguri și care necesită o intervenție imediată.

De asemenea, trebuie să fie atenți la schimbările de comportament, la modificările fizice și la felul în care comunică adolescentul.

Nu este bine să-i urmărească obsesiv, să-i preseze sau să fie agresivi.

Mai degrabă trebuie să fie parteneri, inteligenți în abordare și să se bazeze pe dialog și pe obținerea de informații despre modul în care copiii își petrec timpul liber, despre tentațiile și influențele din viața lor.

Acest lucru poate face diferența atunci când apare un debut al consumului de droguri, pentru că știm că o intervenție timpurie și rapidă poate însemna salvarea unei vieți și evitarea unui parcurs care duce spre dependență.

„În aproape patru ani am ajuns la peste 135.000 de oameni”

După retragerea din Poliție v-ați dedicat prevenirii consumului de droguri. Ce rezultate au avut aceste campanii?

În luna septembrie 2026 se împlinesc patru ani de când am intensificat aceste acțiuni de prevenire adresate publicului larg, așa cum ne-am dorit de fiecare dată.

Activitățile preventive fac parte din cariera mea profesională de peste 20 de ani, însă, în perioada în care eram șeful Serviciului Antidrog București, ele reprezentau o activitate complementară muncii operative.

Din septembrie 2022 am început să organizăm conferințe dedicate publicului larg.

Am fost în toate județele țării și am susținut peste 380 de conferințe, la care au participat peste 135.000 de beneficiari din România și din Republica Moldova.

Toate aceste activități sunt organizate cu obiectivul de a fi eficiente.

La începutul și la finalul conferințelor folosim coduri QR, aplicăm chestionare și îi întrebăm pe participanți dacă informațiile primite le-au acoperit nevoia de cunoaștere și ce alte teme și-ar dori să abordăm în întâlnirile viitoare.

Vrem să credem că ceea ce facem nu este inutil și că aceste conferințe produc efecte.

Cel puțin în ceea ce privește adolescenții, pentru care organizăm cele mai multe întâlniri, nu mergem să le vorbim despre închisoare și nici despre constrângere.

Încercăm, în schimb, să dezvoltăm programe care să contribuie la dezvoltarea lor personală, pentru că aceasta este una dintre cele mai eficiente forme de prevenție.